Pe strada unde nu-mi vad umbra

In jos nu se vede nicio umbra, singurele lumini sunt doar la scarile blocului de vizavi. Se aude cum se aprinde fosforul de pe batul de chibirit, e singurul sunet pe care-l auzi inafara de ecourile de latrat de caine din apropiere. Se aprinde o tigara undeva la etajul mijlociu al blocului. Vantul bate in cet, in apropiere se aud zgomote, erau niste copaci prin zona. Taxiul m-a lasat la cateva strazi distanta de caminul lui Inis…miroase a ceaide tei, trebuie sa fiu in apropiere. Am rugat-o la telefon sa-mi faca un ceai. E cald sau mi se pare? simt cum pielea mea plange sa transpire dar din mine nu iese decat un tremurat, probabil din cauza ca m-am ratacit pe strada unde nu-mi vad umbra. Nu mai pot astepta aici…S-a auzit un tipat, crengile au fosnit mai tare ptr un moment. Un zgomot puternic s-a auzit in apropierea blocului unde acum nu se mai vede tigara aprinsa…

M-am aruncat de multe ori dupa ea, de fiecare data tot aici am ajuns, pe strada unde nu-mi vad umbra. Si de fiecare data tot de la geam ma vad, imi aprind o tigara in timp ce-mi fac un ceai. Ma gandesc cum ar fi daca eu as fi tipul care coboara din taxi pe strada din spatele blocului.

http://www.youtube.com/watch?v=-4G7dynzf08

2 Responses to “Pe strada unde nu-mi vad umbra”

  1. Caterina Says:

    vreau sa mai citesc ceva scris de tine, despre tine, orice:)..

Leave a comment