Angoasa

E cald…atat de cald, cald ca atunci cand asfaltul se topeste, cald incat camasa
nu mai flutura, cald de nu vrei sa mai faci nimic. Am urcat in autobuz, spre
scoala. Nu i-am lasat locul celui ce i se cuvinea, omului trecut de varsta mea
fiindca era foarte voluminos…m-am gandit ca astfel il ajut sa mai arda un pic din
calorii…nu stii niciodata cand muschiul inimii poate plesni pe o caldura ca asta.
M-am ridicat de pe scaun cand l-am vazut pe omul asta. Omul care merge in
dureri. Parea foarte batran, mai batran decat celalalt si mult mai chinuit. Era
imbracat decent, si purta un baston. Un batran se uita la mine ca si cand m-ar fi
recunoscut de undeva. Purta mustata si cioc, o jacheta de piele, blugi, si el la
randul lui era mai lenes de-un picior. Se uita la mine direct, ca si cand as fi fost
nepotul lui, sau ca as aduce cu figura fiului lui…Am coborat din autobuz, asta era
autobuzul vietii, urmatoare statie, varsta de 21 de ani…

balarii despre durerea mea de cap.

nu pot gandi clar din cauza tunetelor care lovesc in masa de 10 ori mai tare ca de obicei. timpanele duduie puternic. toba mare nici aia nu ar putea scoate sunete mai tari ca cele care-mi intra in urechi, nu stau decat la o masa cu 7 indivizi, printre care ma numar si eu. incerc sa-mi impun o stare mai buna decat cea provocata de durerea de cap dar gandurile-mi razvratesc perceptiile iar conversatia degenereaza in fraze scurte deobicei neimportante dar de o intensitate oarecum marita. orice compliment da intr-o insulta.

culoarea becului e mai patrunzatoare ca de obicei, iar migrena ma apasa din ce in ce mai tare. migrena sau tensiune?…stiu ca am avut intr-o perioada probleme cu tensiunea dar nu-mi dau seama cum de s-au reactivat.

“nu gandi ca si-asa gandesti degeaba, mai bine bea niste bere”..si asa gandesc degeaba daca stau sa ma gandesc. gandurile vin, zboara, se bat cap in cap, iar gandurile gandesc independent.

gandul cel mai puternic il am din cauza asteptarii unui alt gand mai bun, ma gandesc ca mi-e frica de examenele viitoare, bacalaureat ori admitere, de oricare loc de munca mi-as gasi, as vrea o masina, sa-mi iau o garsoniera, sa-i mai vorbesc o data. sa-mi schimb gandurile bolnave cu altele noi, sa am rabdare sa nu mai judec oamenii pentru ca defapt ma judec pe mine.
numai pe ei ii ranesc, iar ei nu-si dau seama decat de durere nu ca-mi pasa de problemele pe care nu si le pot rezolva. cutitele mele au un tais bun, nu intra in carne decat daca nu-ti dai seama de intentia loviturii.
imi cer scuze de jignirile adresate grupului de fosti necunoscuti, noi-prieteni de stat la palavre.