Pe strada unde nu-mi vad umbra

In jos nu se vede nicio umbra, singurele lumini sunt doar la scarile blocului de vizavi. Se aude cum se aprinde fosforul de pe batul de chibirit, e singurul sunet pe care-l auzi inafara de ecourile de latrat de caine din apropiere. Se aprinde o tigara undeva la etajul mijlociu al blocului. Vantul bate in cet, in apropiere se aud zgomote, erau niste copaci prin zona. Taxiul m-a lasat la cateva strazi distanta de caminul lui Inis…miroase a ceaide tei, trebuie sa fiu in apropiere. Am rugat-o la telefon sa-mi faca un ceai. E cald sau mi se pare? simt cum pielea mea plange sa transpire dar din mine nu iese decat un tremurat, probabil din cauza ca m-am ratacit pe strada unde nu-mi vad umbra. Nu mai pot astepta aici…S-a auzit un tipat, crengile au fosnit mai tare ptr un moment. Un zgomot puternic s-a auzit in apropierea blocului unde acum nu se mai vede tigara aprinsa…

M-am aruncat de multe ori dupa ea, de fiecare data tot aici am ajuns, pe strada unde nu-mi vad umbra. Si de fiecare data tot de la geam ma vad, imi aprind o tigara in timp ce-mi fac un ceai. Ma gandesc cum ar fi daca eu as fi tipul care coboara din taxi pe strada din spatele blocului.

http://www.youtube.com/watch?v=-4G7dynzf08

De ce fumez?

m-am dus sa ma spal pe dinti, ma uit in olginda si nu vad nimic, probabil din cauza apei pe care o am inca in ochi. m-am sters dar inca vad in ceata, nu ma recunosc.
geaca sau hanorac maro, pantofii pornesc. traverseaza strada. acelasi personaj principal, un pusti in toale de barbat merge sa-si cumpere matinalul pachet de tigari…

un pall mall menthol, va rog. mai repede daca se poate ca intarzii la scoala? domnul de la chiosc se apleaca sa caute si-mi intinde un alt pachet de tigari, ii spun ca vreau pall mall menthol.
uite aici cezar, de ce fumezi?

acum totul capata sens, acum inteleg cine sunt, de ce nu ma vedeam in oglinda, de ce nu ma striga nimeni pe nume, imi uitasem numele sau poate ca oglinda nu vroia sa ma lase sa ma vad in dimineata asta…

***

toata ziua m-am intrebat pe urma, de unde ma cunoaste domnul care merge intr-un picior cel care vinde zilnic tigari, cafea, bere, seminte,etc trecatorilor. m-am gandit ca poate de acum 3 ani cand l-am ajutat cu ceva, dar nu tin minte detaliul acesta. poate ca intr-o seara, nestiind unde sa ma duc, m-am dus la chiosc, am cerut un pachet, i-am spus cum ma cheama si de ce fumez.

de ce fumez?

painkillerless

eu mi-am construit cutia de pus pe cap…nu mai vreau chestii dinafara, nu mai vreau sa stiu de nimeni o perioada, vreau sa comunic dar nu mai vreau sa fac parte din ceva….nu stiu sa ma explic, stau doar in cei 4 pereti ai vietii mele, interactionand cu x cu y, dar eu sunt cu peretii dupa mine…nu stiu ce am, frica, sau plm…dar nu ma simt bine o perioada
e o reactie de ura, de incapabilitate, ma simt handicapat
in fine nu sunt nici eu niciodata deschis indeajuns incat sa-ti spun ca nu simt nimic momentan fata de nimeni, nu simt nimic fata de tigara, fata de laba, fata de o lovitura de masina, nu ma bucura nimic, nu ma intristeaza nimic, e ceva cu mine acum…
ma doare
i need help, and i only get that somehow from me…but i’m losing it now
starile astea mi le controlez cumva, imi pot gasi calmul intr-o zi ploioasa, pot sa simt ceva bun care sa ma faca sa ma simt mai bine, pot sa fac ceva orice care sa-mi schimbe starea de rau, dar acum nu mai pot face asta…nu mai am “painkillers”
si ma dor toate…e ca o lupta intre sufletul meu si corp, sau intre ceva si sufletul meu…
simt o durere undeva mai sus de buric si mai jos de stern, aproape de stern…si stiu ca nu-i fizica durerea
e ca ceva ce iese din mine mai mult, si iese prin mine
incerc asta dar iti zic ca nu-i atac de panica…
im killing people in my mind…imi dau restart la sistemul emotional

m-am gandit cum ar fi daca oamenii chiar ar muri…si mie un pic mai bine, inca nu-s useless
inca nu pot pune cate un punct pe capul fiecaruia
mi-ar fi nasol daca ei ar muri, fiindca eu fac parte din ei

asta cere mult timp, toata povestea mea…

amalgam: dans, fete, taxi, frig, primavara si dor

in capul strazii se aude o masina
e un taxi galben ocupat de 5 indivizi, 2 proaspat cuplati, un tip imbracat in negru, un altul despre care nu stiu prea multe si soferul
coboara din taxi
calca apasat pe trecerea de pietoni
il aud cum merge, pasii lui se aud in ecoul dat de linistea noptii
noapte in care nici fumul de tigara nu mai zace in scrumiera
unde in liniste pasii lui se aud cu cativa decibeli mai mult
traverseaza strada dintre blocuri
se uite c-o privire aroganta spre statia goala de autobuz
isi aprinde o tigara
fumeaza din ea cat poate
pasii se apropie din ce in ce mai mult
formeaza numarul de la interfon
dar nu intra in bloc
pasii se indeparteaza
trece o alta masina galbena
un tip masiv, singurul din masina se da jos ca sa-i ceara o tigara
buzele i se misca, el nu intelege nici un cuvant
ii ofera tot pachetul
soferul observa bine ca-i ceva neinregula
il invita in masina

dezorientat urc in masina
soferul incepe sa-mi vorbeasca despre ziua lui
zi pe care a petrecut-o cu clientii
imi povesteste despre traseurile pe care le-a facut si pe cele pe care inca nu le-a terminat

toate drumurile mele ajung la un punct comun, niciodata n-am evitat strada aia desi ar fi trebuit, m-am facut sofer de taxi pentru ca-mi place sa conduc, conduc zilnic vreo 12 ore, din care adunate 5 le petrec pe strada aia, niciodata nu urc in capul strazii, nu fac asta nu pentru ca se infunda la un moment dat doar ca acolo trebuie sa ajung la un moment dat.
vezi tu, n-am dus drumul asta pana la capat pentru ca atunci ar insemna sa ma dau jos de la volan, iar mie-mi place sa conduc, cum ti-am mai spus. m-as da jos si as bate la usa. probabil ca mi-ar deschide, sunt sigur ca nu m-ar recunoaste, cand eram tanar eram un tip frumos, parul era mai scurt iar barba abia ca-mi crestea, ma dadeam cu parfum, vorbeam politicos, eram alt om. acum am ajuns sofer de taxi, singurul meu hobby este sa merg pe strada asta…
observ ca-i ceva neinregula cu tine de asta te-am luat luat in masina, vrei o tigara?

baiatul intoarce privirea catre sofer, observa felul in care tine tigara, cum deschide gura atunci cand vorbeste, cum se uita atent la trafic…

da, imi trebuia una. am inceput sa fumez acum un an, eram prost si eu, umblam cu tot felul de oameni care fumau iar mie mi-era greu sa vorbesc cu ei. prima oara cand am tras un fum n-am simtit nimic special, a doua oara am ametit, asa am invatat, trag si in piept, fac si cerculete…

imi este greu sa inteleg unele lucruri despre o fata, eu nu’s genul de pusti cu multa experienta in fete si nu cred c-am iubit niciodata sau poate nu pana acum. fata asta a vrut sa ne despartim lucru pe care l-am acceptat cu greu dar acum nu inteleg de ce ma cauta, stiu ca vrea sa auda ce mai fac dar niciodata n-are rabdare sa ma asculte si niciodata nu-mi spune nimic despre ea, si nu inteleg de ce se comporta ca si cu un strain. in seara asta am iesit sa cunosc pe cineva nou, dar nu inteleg de ce nu am reusit. m-am dus sa dansez dar nimeni nu dansa cum trebuie, am luat o bere, doua, trei, poate din cauza mea lumea nu danseaza cum trebuie, dar nu-i asta adevarul, ea dansa cel mai bine cu mine…nu m-am gandit la ea deloc pana in secunda in care n-am mai avut chef de dans, nu ma gandesc nici acum la ce face ea, ma gandesc doar ca mi-e dor si ca as suna-o daca as putea, ma gandesc ca vreau s-o vad, vreau sa vorbesc cu ea, nu sunt sigur daca as rezolva ceva dar poate intr-un final o sa reusesc macar sa ma linistesc. ma gandesc ca poate si ea are ceva in interior, ca poate din cauza asta ma cauta si poate tot din cauza asta nu-mi vorbeste…eu am sa-mi fac curaj sa merg pe strada pana la capat, am sa ma duc si-am sa bat la usa, trebuie sa fac asta si cred ca si tu ar trebui sa te ridici de pe scaunul de taximetrist si sa devii un calator obisnuit, sa bati la usa, sa faci ce trebuie facut, altfel tu vei fi doar un taximetrist, iar eu…eu as continua sa scriu povesti pe care nu le intelege nimeni despre frustrarile si ne intelegerile mele si de ce te-am inventat pe tine ca sa fac o poveste mai usor de inteles.

opreste aici, te rog. mi-am terminat tigara, vreau sa cobor…ma duc acasa ca sa dorm, si am sa dorm si maine. saptamana viitoare trebuie sa bat la usa. pentru ca n-am ajuns s-o cunosc indeajuns de mult ca sa pot spune ca m-am plictisit, si nici ea nu stie cine sunt, sunt gata sa aplec capul inainte in speranta ca sabia nu mi-l va taia. noapte buna !

in capul strazii aud o masina, din usa coboara un baiat, tranteste usa, merge apasat, se uita atent la gheata, merge drept inainte, formeaza numarul de la interfon, ia liftul, deschide usa, si ajunge in fata calculatorului, termina de scris, inchide pc-ul si se duce sa doarma. noapte buna !

http://www.youtube.com/watch?v=-4G7dynzf08

spune-i adevarul

iese din bar derutat, in mana tine un telefon, o brigheta si o tigara.
se aseaza pe scari, se uita la oamenii care trec prin fata lui…
tacere, lipsesc chipurile de pe fetele oamenilor, nici un semn de “e bine ce faci, fa-o in continuare”
isi aprinde tigara, trage un fum, trage doua, trage trei
lesina, se loveste cu capul de asfalt
se trezeste tusind, elimina fumul pe care-l tinea de mai bine de 2 minute in plamani
mai cere o tigara, se aseaza la loc.
cu lacrimi care se citesc doar din cuvinte formeaza un numar de telefon si zice “alo?!”

de partea cealalta a telefonului se aude o voce de fata, putin speriata probabil de numarul pe care-l citeste pe ecranul telefonului.
074…iar ma suna asta?
nu sta sa se gandeasca, pentru ca greu recunoscand, si ea doreste sa-l asculte.

fricos din fire, ii vorbeste repede, citesc pe chipul lui ca n-a mai sunat-o de ceva vreme. de bucurie, sau poate de apasarea care-l chinuie, uita firul convorbirii, si o intreaba doar daca-i este bine, nici nu vroia sa stie multe, doar ce mai face ea.

baiatule, daca ai sa citesti randurile astea ai sa intelegi. am tras cu urechea la conversatia voastra, sunteti amandoi niste dobitoci, puteai s-astepti sa te sune, ce vrei sa-i demonstrezi atunci cand te incapatanezi? daca iti este dor de ea spune-i n-o mai minti ca vrei sa aflii mai multe despre facultatea ei, spune-i ca ai nevoie doar de prezenta ei, nu-i mai vinde gogosi. nu pot sa cred ca te complici atata scriindu-i zilnic scrisori pe care nu i le trimiti, de ce i le mai scrii?
spune-i intr-o zi ca vrei s-o vezi, n-ar avea de ce sa te refuze…

merge pe strada, cu fruntea inainte ca asa trebuie sa mearga un tanar, in mana tine un pachet de scrisori pe care vrea sa i le dea fetei, incearca sa-si ascunda frica sub un sacou negru, doar nodul de la cravata-l da de gol. se aseaza pe o banca si o asteapta.

ea intarzie, terminase de predat un eseu la materia la care are restanta. merge linistita, spre usa de la intrare, ocoleste cladirea cu multe colturi, si masele de oameni, coboara la metrou, traverseaza pasajul, urca la parc, tot drumul mergea linistita, stia ca are sa-l vada sa-i vorbeasca despre facultatea la care si el vrea sa intre. cum il vede inima incepe sa-i bata mai tare, isi aminteste de toata povestea lor, si de felul in care si-au promis ca n-or sa uite ce-a fost intre ei, de felul in care s-au rugat reciproc sa nu se mai caute. se gandeste sa-i faca o surpriza, dar genunchii nu i se mai miscau, picioarele amortindu-i fata se impiedica de ultima treapta.

cum vede ca din pasaj iese fata pe care o cauta de mai multe zile, impietreste, inima incepe sa-i bata mai tare, gandurile despre scrisori, despre conversatia pe care trebuiau s-o poarte fug catre alte locuri, isi aminteste de povestea lor, de felul in care s-au rugat ca n-or sa se mai caute si de felul in care si-au promis ca n-or sa uite. lasa hartiile pe banca, alearga spre ea, de bucurie, sau stia ca urmeaza sa se impiedice, sau fuge de frica pe care a uitat-o pe banca, hartiile pe care si-a scris fiecare amintire, sau gand frumos pe care-l are despre ea. dar si el se impiedica.

ridicandu-se amandoi, se uita unul la celalalt si incep sa rada, o ia de mana si pornesc la drum mai departe…

http://www.youtube.com/watch?v=1WGsjTzHLWA

Era imbracata asa cum m-am obisnuit

purici pe creier
smochine in castronul cu cascaval
orbire reflecta in blocuri
si cerul plin de nori

9 si jumatate
scrie in calendar
“stam singur în cavou… si era vint…”

Greu ma deplasez fiule. Vreau sa-mi ridic pensia astazi, ma uit atenta spre numarul troleibuzului dar vad in ceata doar un 6, din spate un baiat c-o voce calda-mi zice “e 90 doamna, unde vreti s-ajungeti?”

Batrana s-a intors spre mine c-o privire plina de multumire. Am ajuat-o sa urce dar n-a mai coborat. A facut stop cardiac inainte cu o statie…

Pe pustiul asta l-am vazut prima oara cand inca mai vedeam. Niciodata n-a stat prea mult pe scaun, se vede pe chipul lui ca se bucura atunci cand face o fapta buna. Astazi m-a speriat, nu-l mai vazusem de cand ceata a inceput sa apara, i-am recunoscut doar vocea. Parea putin indurerat.
Simt cum cineva ma strange de gat, inima-mi bate din ce in ce mai tare, ma duc si nu mai apuc sa-i spun baiatului, MA DUC, sa-i spun sa nu uite sa zambeasca.

Oare ma asteapta, acolo unde am stabilit la telefon? N-am mai vazut-o din ziua aceea, era imbracata asa cum m-am obisnuit eu cu ea.

http://www.youtube.com/watch?v=idH_ILQjZzQ